Timp estimat de citire: 5 minute

Boala celiacă este o boală digestivă cronică cauzată de consumul de gluten. Glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz, secară și, uneori, ovăz. Glutenul poate fi găsit chiar și în unele medicamente, vitamine și produse cosmetice.

Dacă ai boala celiacă, consumul de gluten declanșează un răspuns autoimun în intestinul subțire. În timp, această reacție dăunează mucoasei intestinului subțire și îl împiedică să absoarbă nutrienți (malabsorbție). Leziunile intestinale pot duce la complicații grave.

Boala celiacă se poate dezvolta la orice vârstă după ce se introduc în alimentație produse care conțin gluten sau medicamente care conțin gluten. La copii, malabsorbția poate afecta creșterea și dezvoltarea, pe lângă simptomele observate la adulți.

Singurul tratament pentru boala celiacă este urmarea unei diete stricte fără gluten. Dacă boala celiacă nu se îmbunătățește după cel puțin un an fără gluten, se numește boală celiacă refractară.

Boala celiacă nu este același lucru cu intoleranța la gluten sau sensibilitatea la gluten. Persoanele cu intoleranță la gluten nu prezintă un răspuns autoimun sau deteriorarea intestinului subțire.

CAUZELE BOLII CELIACE

Nu se cunoaște cauza precisă a bolii celiace. Boala celiacă este o boală autoimună. Atunci când o persoană cu boală celiacă mănâncă gluten, celulele și sistemul imunitar sunt activate și atacă intestinul subțire. Intestinul subțire nu mai este capabil să absoarbă în mod eficient nutrienții, indiferent cât de mult ar mânca.

Uneori boala celiacă devine activă după operație, sarcină, naștere, infecție virală sau stres emoțional sever.

FACTORI DE RISC PENTRU BOALA CELIACĂ

Boala celiacă tinde să fie mai frecventă la persoanele care au:

  • Un membru al familiei cu boală celiacă sau dermatită herpetiformă
  • Diabet de tip 1
  • Boala Addison
  • Sindromul Down sau sindromul Turner
  • Artrită reumatoidă
  • Scleroză multiplă
  • Hepatită autoimună
  • Lupus
  • Sindromul intestinului iritabil
  • Pancreatită cronică
  • Psoriazis
  • Sclerodermie
  • Intoleranță la lactoză
  • Cancer intestinal

TIPURI DE BOALĂ CELIACĂ

Boala celiacă este împărțită în trei tipuri, fiecare având propriile simptome.

  • Boală celiacă clasică: Nutrienții alimentari nu sunt absorbiți așa cum ar trebui.
  • Boală celiacă non-clasică: Fără simptome de absorbție a nutrienților, însă apar simptome de altă natură, alte afecțiuni și boli autoimune.
  • Boală celiacă silențioasă (cunoscută și sub numele de boală celiacă asimptomatică): Nu există simptome, dar intestinul subțire este încă deteriorat.

SIMPTOMELE BOLII CELIACE

Există peste 200 de simptome cunoscute ale bolii celiace care pot apărea în sistemul digestiv sau în alte părți ale corpului. Copiii și adulții tind să aibă simptome diferite.

Simptome la copii și adolescenți

  • Simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, abdomen umflat, diaree cronică, constipație, gaze, greață, vărsături și balonare
  • Oboseală
  • Probleme de creștere
  • Pubertate întârziată
  • Statură mică
  • Deteriorarea smaltului dinților
  • Pierdere în greutate
  • Iritabilitate și probleme comportamental
  • Anemie
  • Simptome neurologice incluzând dizabilități de învățare, ADHD, dureri de cap, lipsa coordonării musculare și convulsii
  • Dermatită herpetiformă (erupții cutanate cu mâncărime)
  • Anemie cu deficit de fier

Simptome la adulți

  • Simptome gastrointestinale, cum ar fi crampe abdominale, diaree, constipație, gaze, greață, vărsături și balonare
  • Foame persistentă
  • Oboseală
  • Pierdere în greutate
  • Anemie cu deficit de fier
  • Deficiențe de nutriție, inclusiv lipsa de vitamine B12, D și K
  • Osteoporoză și osteomalacie
  • Dureri articulare
  • Dermatită herpetiformă (erupții cutanate cu mâncărime)
  • Ulceratii bucale
  • Dureri de cap sau migrene
  • Reducerea funcționării splinei (hiposplenism)
  • Tulburări hepatice precum ficat gras
  • Menstruații neregulate
  • Amorteală și furnicături la picioare și mâini (neuropatie periferică)
  • Depresie, iritabilitate și atacuri de panică
  • Retenție de fluide
  • Infertilitate sau avorturi

DIAGNOSTICUL BOLII CELIACE

Mulți oameni cu boală celiacă nu știu că o au. Deci, poate dura ani pentru a obține un diagnostic.

Diagnosticul începe cu o examinare fizică și un istoric medical.

Pentru a ajuta la diagnosticarea bolii celiace, medicul îți va recomanda:

  • Teste de serologie: Aceste teste verifică existența anumitor anticorpi din sânge. Persoanele cu boală celiacă au adesea un nivel ridicat de anticorpi anti-endomisium și anticorpi anti-transglutaminază tisulară. Testele sunt concludente atunci când sunt efectuate în timpul unei diete cu gluten. Dacă deja urmezi o dietă fără gluten, medicul îți va propune o „provocare cu gluten” înainte de a face aceste teste. Vei mânca cel puțin patru felii de pâine de grâu în fiecare zi timp de opt săptămâni.
  • Teste genetice: Se testează genele HLA-DQ2 și HLA-DQ8. Dacă nu le ai, este foarte puțin probabil să ai boală celiacă.

Dacă rezultatele acestor teste indică boala celiacă, medicul va propune una dintre următoarele investigații:

  • Endoscopie digestivă superioară: Această procedură va permite medicului să verifice dacă există leziuni ale intestinului subțire. Se introduce un tub lung (numit endoscop) cu o cameră minusculă atașată la acesta, prin gură și gât, apoi în esofag, stomac și partea superioară a intestinului subțire. Endoscopul permite medicului să ia o probă de țesut (biopsie) pentru a analiza deteriorarea mucoasei intestinului subțire. Pentru ca rezultatul endoscopiei să fie corect, trebuie să urmezi o dietă cu conținut de gluten.
  • Videocapsula endoscopică: Investigația constă în înregistrarea de imagini din tubul digestiv (esofag, intestin subțire, colon) cu ajutorul unei capsule de mărimea unei pilule, prevăzută cu una sau două camere foto, cu o sursă de lumină și cu o baterie cu durată de 8-10 ore. În acest timp, capsula va transmite circa 4 imagini/secundă, care sunt captate de către un mic dispozitiv atașat cu o centură de corpul pacientului.

Dacă medicul suspectează că ai dermatită herpetiformă, ar putea preleva o probă de țesut cutanat pentru a examina la microscop (biopsia pielii).

TRATAMENTUL BOLII CELIACE

În prezent, singura modalitate de a trata boala celiacă este evitarea glutenului pe viață. Chiar și urmele de gluten din dietă pot fi dăunătoare, chiar dacă acestea nu provoacă simptome.

Eliminarea glutenului din dietă va reduce treptat inflamația din intestinul subțire, ajutându-l să se vindece și să înceapă să absoarbă nutrienții în mod corespunzător.

Odată ce începi o dietă fără gluten, simptomele ar trebui să se îmbunătățească în câteva săptămâni. Este posibil ca intestinul subțire să se vindece în câțiva ani. Copiii tind să se vindece mai repede decât adulții.

Dacă anemia sau deficiențele nutriționale sunt severe, medicul sau dieteticianul îți poate recomanda să iei suplimente și te vor învăța cum să ai o dietă hrănitoare și sănătoasă fără gluten.

Dacă vrei să afli mai multe informații despre boala celiacă, vizitează Celiacs.net – Sfaturi pentru stilul de viață fără gluten și boala celiacă.

[Poză de pe Pixabay]